Intoarcere la 180 de grade in Est: statele caută să ţină in propriile maini companiile strategice
După 20 de ani de cedare a activelor strategice, guvernele ţărilor din Europa Centrală şi de Est şi-au dat seama de importanţa deţinerii controlului asupra companiilor cu poziţii cheie in sectoarele vitale ale economiei şi fie işi majorează participaţiile pe care le deţin in cadrul acestora, fie iau parte la majorările de capital pentru a-şi menţine influenţa.
Cel mai nou exemplu este achiziţia de către guvernul ungar a participaţiei de 21,2% din MOL de la grupul rus Surgutneftgaz prin care statul a scos din acţionariatul celei mai mari companii petroliere din Ungaria un investitor considerat ostil. Guvernul a plătit pentru acţiuni 1,88 miliarde de euro, iar achiziţia va fi finanţată cu banii primiţi de la Fondul Monetar Internaţional prin programul de salvare stabilit în 2008 şi neutilizaţi, scrie The Wall Street Journal.
"Din punct de vedere strategic, am reuşit să punem una dintre cele mai mari corporaţii în mâini sigure", a declarat primul-ministru ungar Viktor Orban. "Nicio ţară nu poate fi puternică dacă nu deţine controlul asupra energiei", a completat el.
Şi în Slovenia guvernul şi-a păstrat controlul asupra celei de-a doua mari bănci din acest stat, Nova KBM, prin intermediul achiziţiilor de acţiuni noi făcute de mai multe companii de stat, după ce creditorul şi-a majorat capitalul cu 104 milioane de euro. Statul deţine 51% din bancă.
Un caz similar are loc şi în Austria, unde OMV îşi majorează capitalul cu 900 de milioane de euro pentru a finanţa achiziţii în Turcia şi Tunisia, iar agenţia austriacă a activelor statului, care deţine o participaţie de 31,5% din companie, vrea să cumpere o parte din acţiunile noi pentru a nu-şi dilua participaţia, potrivit Bloomberg.
Participaţia de 21,2% din MOL a devenit o problemă pentru statul ungar în 2009 când grupul austriac OMV a anunţat surprinzător că vinde acţiunile MOL pe care le cumpărase în timp către compania rusă Surgutneftegaz, pentru 1,4 miliarde de euro, dublu faţă de valoarea acestora la preţul pieţei de atunci.
Tranzacţia a fost considerată de MOL ca o încercare de preluare ostilă, iar autorităţile au luat contramăsuri, precum refuzul de a înregistra Surgut ca acţionar din cauza lipsei de transparenţă privind structura acţionariatului. De asemenea, companiei ruse i-a fost interzisă exercitarea dreptului de vot la adunările generale ale acţionarilor.
Continuare: www.zf.ro
