Ţara morilor de vânt: 1.500 de turbine şi investiţii de 5 miliarde de euro sunt aşteptate până în 2015
2010 a fost un an lipsit complet de ştiri pozitive pentru proiectele de termocentrale, hidrocentrale sau reactoare nucleare, în timp ce energia eoliană a devenit noua vedetă a industriei. Bilanţul anului arată că au fost montate 200 de "mori de vânt" în urma unor investiţii de circa 800 de milioane de euro. În 2015, cele mai pesimiste scenarii mizează pe 3.000 MW instalaţi, adică în jur de 1.500 de turbine şi investiţii de circa 5 miliarde de euro. Este posibil?
Energia eoliană este unul dintre puţinele domenii în care investiţiile au înregistrat anul trecut un nivel record, banii fiind alocaţi de grupuri energetice gigant, aşa cum este cazul cehilor de la CEZ sau al italienilor de la Enel. Mai mult, statisticile europene arată că în 2010 România a ocupat locul şapte în ceea ce priveşte capacitatea nou instalată în proiecte eoliene, cu 448 MW, toţi în zona Dobrogei, scrie revista BUSINESS Magazin (www.businessmagazin.ro).
Cei 448 MW pot alimenta într-un an, numai cu energie verde, peste 400.000 de gospodării cu un consum mediu lunar de 200 kWh. Practic, energia eoliană este singurul domeniu în care România poate spune că a avut anul trecut o evoluţie mai bună decât Polonia sau Austria. "România are premisele ca anul acesta să ajungă la o capacitate nou instalată de 600-1.000 MW. Se poate ca la sfârşitul anului acesta să ajungem la o capacitate mai mare decât Austria.
Mai mult, în România s-au derulat anul trecut 5% din totalul investiţiilor în parcuri eoliene noi la nivel european. Aceste investiţii se fac în zona de înaltă tehnologie. Nu cred că sunt multe alte domenii în care România să aibă o astfel de performanţă", spune Ionel David, consultant pe relaţii publice în cadrul Asociaţiei Române pentru Energie Eoliană (AREE), organizaţie care este activă în domeniul de profil de 2 ani şi care are 85 de membri.
Fântânele, Agighiol şi Peştera au fost cele mai norocoase localităţi: din locuri uitate de lume au ajuns să fie menţionate pe prima pagină a unor ziare precum Le Monde, iar rând pe rând CEZ, Enel şi Energias de Portugal au ridicat proiecte eoliene de sute de milioane de euro.
Primăriile acestor comune au de câştigat enorm de pe urma acestor proiecte. Practic, 1% din valoarea investiţiei revine primăriei în momentul în care se acordă autorizaţia de construire. Ceea ce am observat este că primăriile din comunele cu potenţial au început să-şi facă birouri de urbanism, primul pas în acest sens fiind făcut de primarul de Peştera. Apoi au urmat şi alte primării şi astfel ele sunt cele care eliberează autorizaţiile de construire", explică David.
Mai mult, lista comunelor care vor avea de câştigat din faptul că vântul bate cu putere pe suprafaţa lor va creşte semnificativ. Potrivit celor mai recente date ale Transelectrica, la sfârşitul lunii trecute primele 25 de proiecte eoliene ca mărime care aveau contractele de racordare la reţea semnate, fie că este vorba de reţeaua naţională de transport, fie de reţelele de distribuţie, aveau o capacitate totală de circa 3.300 MW, fiind situate în localităţi precum Cogealac, Casimcea, Dăieni, Topolog sau Valea Dacilor. Dincolo de vestea bună legată de capacitate, un alt lucru demn de observat este că majoritatea proiectelor sunt realizate de giganţi precum Verbund (Austria), Energias de Portugal sau Enel, adică de companii care-şi pot permite să finanţeze o astfel de investiţie şi care au dovedit că nu sunt pur speculatori.
Continuare: www.zf.ro
